maşinile sunt în cea mai longevivă grevă din România.
la noi s-a înrădăcinat concepţia conform căreia, când ceva nu merge bine sau nu eşti de acord cu lucruri, ieşi în stradă. grevă, tati ! de aproape 10 ani, în Bucureşti, maşinile sunt cele mai nemulţumite. şi asta se-ntâmplă continuu. în fiecare zi vezi tot mai multe maşini care ies în stradă. mai ales când afară plouă sau e caniculă.
o altă observaţie importantă este că maşinile sunt solidare cu grevele de la metrou şi RATB. ies pe străzi şi protestează claxonând întruna în intersecţii.
din păcate, şoferii nici măcar nu aderă la mişcările sociale susţinute de maşinile pe care le conduc. pentru ei, o maşină este doar o umbrelă mai mare cu sistem audio sau un aparat de aer condiţionat portabil.
de curând există un site, cumasina.net, care încearcă să reducă numărul de maşini nemulţumite de pe străzile ţării. soluţia e simplă: mai mulţi şoferi se urcă în aceeaşi maşină. maşina va fi condusă doar de unul dintre ei, ceilalţi fiind pasageri, însă toţi vor ajunge la destinaţie.
deşi, la un nivel abstract, ideea poate fi considerată bună, eu nu cred că în România o să-şi găsească vreodată aplicabilitatea. dintr-un singur motiv: implică români.
în primul rând, chiar dacă ar funcţiona, utilitatea ei ar avea un caracter periodic. motivul pentru care ai împărţi o maşină este traficul aglomerat de pe străzi. în felul acesta, dacă fiecare maşină ar avea patru pasageri, toţi şoferi, numărul de maşini pe străzi ar scădea la 25%. traficul ar deveni unul normal. deci tu, ca şofer, ai putea din nou să-ţi scoţi maşina din garaj. traficul ar redeveni la starea iniţială.
în al doilea rând, din mulţimea celor care postează anunţ pe site că vor să fie pasageri, bag mâna-n foc că majoritatea nu vor să simtă transpiraţia din autobuze. chiar şi în metrou, la orele de vârf, se simte un fel de damf. rezultatul ar fi un trafic mai lejer cu mijloacele de transport în comun.
în următorul rând, partajarea unei maşini de către mai mulţi oameni care s-au întâlnit pe un site nu oferă neapărat un cadru social plăcut pentru pasagerii maşinii. cu cât se stă/merge mai mult cu maşina, cu atât mai mult vor fi obligaţi să socializeze. dacă fiecare preferă un alt gen de muzică ? dacă nu toţi gustă umorul sec al unuia dintre ei ?
soluţia ar fi crearea, pe site, a unui profil simplist al fiecărui aplicant. ca pe facebook, ce muzică îi place, care sunt ultimele cinci cărţi citite, cu ce echipă de fotbal ţine şi mai ales, ce modele de maşini preferă. chestii de genul ăsta, pentru a spori compatibilitatea dintre pasageri.
mai departe, nu cred că există vreo femeie care să participe cu inima deschisă la acest sistem. poate cu excepţia celor de pe centură, care vor să se întoarcă acasă sau să ajungă la locul de muncă. ecuaţia acestei probleme se poate simplifica uşor. e la fel ca atunci când un nene cu un suv opreşte pe prima bandă, bagă avariile şi încearcă s-o convingă pe tipa de pe trotuar să urce la el în maşină. tu, ca femeie, te-ai urca vreodată ? îmi pare rău pentru cele care au răspuns cu da. singura diferenţă faţă de situaţia ipotetică (dar cotidiană) expusă de mine e că posesorul suv-ului are net acasă. sau pe iphone.
da, sunt paranoic şi comentez aiurea. dar nu am încredere în oameni doar pentru că ştiu să posteze un anunţ pe net. până când nu vor apărea reviw-uri pentru şoferi şi pasageri, până când nu va fi măcar un interviu telefonic supervizat de cineva de la hr, până când pionierii români nu vor povesti şi despre întâmplările amuzante pe care le-au exprimentat cu maşina pe net, eu mai aştept.
aşa că, între timp, pun şi eu un anunţ: biciclist de ocazie, plimb pe cadru pasagere tinerele, până în şaisezeci de kile, de la mine de la muncă până acasă. returul se poate face uşor cu autobuzul, tramvaiul sau cu metroul. că sunt aproape.
I haven’t written anything for so long… I feel guilty, ashame, I need to restart with some jokes, some bicycle jokes:
Going Deaf
A tandem rider is stopped by a police car.
“What’ve I done, officer?” asks the rider.
“Perhaps you didn’t notice sir, but your wife fell off your bike half a mile back . . .”
“Oh, thank God for that,” says the rider – “I thought I’d gone deaf!”
Mark Twain’s Wisdom on Cycling
“Learn to ride a bicycle. You will not regret it if you live.”
A Nerd and His New Bike
A nerd was walking down the sidewalk one day when his friend, another nerd, rode up on an incredible shiny new bicycle.
The first nerd was stunned by his friend’s sweet ride and asked, “WOW! Where did you get such a nice bike?”
The second nerd replied, “Well, yesterday I was walking home, minding my own business, when a beautiful woman rode up to me on this bike. She threw the bike to the ground, took off all her clothes and said, ‘Take what you want!’”
The second nerd nodded approvingly, “Good choice. The clothes probably wouldn’t have fit.”
….. (mai mult…)
Ajungi în Copenhaga, ai bani de un hotel scump, dar nu nu îţi rămân şi de mâncare. Ce ai putea face? Un răspuns este să alegi un hotel Crowne Plaza.
Poţi face mişcare pe bicicletă (la sala hotelului presupun) şi primeşti un voucher de masă (masă care costă în general 36 euro!). Adică tu produci energie dând din picioare şi ei te răsplătesc cu tichete. Sună genial: în sfârşit un program mâncare contra mişcare.
15 minute pe o astfel de bicicletă, conectată la generatoare, furnizează 10wh de electricitate. Adică 2 oameni pentru o oră de lumină de la un bec economic, 3 oameni pentru o oră de laptop sau 6 oameni pentru 15 secunde cu liftul. Nu se produce prea multă energie, să fim serioşi. …mai repede renunţăm la lift. Dar important e impactul emoţional pe care îl produce: imaginea hotelului respectiv devine una a unui hotel verde şi inovator, iar eu mă duc la sală mai des.
Un purtător de cuvânt al hotelului a precizat că nu crede că oamenii vor alege această iniţiativă, pentru tichetele de masă – câtă vanitate! Eu în schimb da, din câteva motive: după sală îmi e foame şi .. economisesc 36 de euro :).
sursa http://www.popsci.com
Susbscribe to our awesome Blog Feed or Comments Feed